Dacă la Mehedinţi, prezenţa la vot a fost una mai semnificativă, la nivel naţional, cei 27% consemnaţi reflectă o atitudine îngrijorătoare pentru clasa politică a românilor. Factorii politici trebuie să analizeze cu multă seriozitate semnalul tras de români şi să acţioneze în consecinţă pentru ca încrederea populaţiei să devină una ascendentă. Deputatul PD-L Doiniţa Ma­ri­a­na Chircu face apel la asigurarea unei prezenţe cât mai mari la vot şi eli­minarea oricărei modalităţi de frau­dă electorală, care în acest mo­ment sunt imperative. (R.C.)


„Prezenţa slabă a alegătorilor români la votul care s-a des­făşurat la sfârşitul săptămânii tre­cute a depăşit şi cele mai pesimiste es­timări. Argumentele oamenilor po­li­tici, ale specialiştilor şi co­men­ta­to­rilor de politică încearcă să justifice mo­tivele pentru care doar unul din pa­tru români a dorit să-şi exprime drep­tul de vot. Ele variază de la dez­in­­teresul românilor pentru agenda po­litică europeană, la calitatea slabă a can­didaţilor români şi neîncredera faţă de aceştia. Sprijinul fără pre­ce­dent al românilor pentru aderarea Ro­mâniei la Uniunea Europeană, de peste 85%, s-a transformat imediat într-un dezinteres general. Această ati­tudine ar trebui să pună pe gânduri orice om politic din România. S-au transformat oare toate speranţele ro­mâ­nilor, leagate de Uniunea Eu­ro­pea­nă, în simple iluzii şi eu­ro­scep­ti­cism? Am ajuns în situaţia în care drep­tul democratic de a alege este folo­sit ca formă de protest faţă de lip­sa de consecinţe benefice ale ade­ră­rii pentru viaţa românului de rând? Fie­care dintre aceste aspecte acoperă într-o măsură sau alta slaba prezenţă la vot a cetăţenilor români. Ceea ce este însă cu mult mai grav este faptul că absenţa a aproximativ zece m­i­li­oa­ne de români a determinat un număr con­sistent de locuri în Parlamentul Eu­ropean, atât pentru formaţiunea pol­itică a unei minorităţi etnice, cât şi a unei minorităţi politice radicale, mult prea sonore, dar lipsită de con­ţi­nut. Mă întreb, oare cum ar fi arătat re­zultatul alegerilor din România în cond­iţiile în care măcar 50% din elec­torat ar fi decis să îşi exprime vo­tul? Mă întreb, oare cum ar fi arătat re­zultatul alegerilor în absenţa au­tobuzelor şi a mitei electorale?

Aglomeraţie pe listele suplimentare


Spre exemplificare, în judeţul Me­he­dinţi, 24% din electoratul care şi-a ex­primat votul se regăseşte pe listele su­plimentare. Marea concentrare de vo­tanţi pe listele suplimentare se coagulează în unele comune, cum ar fi Jiana, Vînjuleţ şi Prunişor, care nu sunt localităţi turistice şi nu au primit pe durata unui an întreg vizitatori, atât cât au primit duminică, 7 iunie, toţi fiind atraşi de culoarea roşie a pri­măriilor respective. Dimensiunea aces­tui fenomen este îngrijorătoare şi nece­sită urgent o analiză com­pa­ra­ti­vă a listelor, atât suplimentare, cât şi per­manente. Există situaţii de vot mul­tiplu pentru care, în calitate de pre­şedinte PD-L Mehedinţi, am se­si­zat Inspectoratul Judeţean de Poliţie, ce­rându-i aplicarea legii, pentru ca­zuri dovedite de fraudă electorală. Dar, dincolo de cei manipulaţi, tre­bu­ie văzuţi şi sancţionaţi adevăraţii vi­novaţi, care umilesc populaţia şi pro­fită de naivitatea şi sărăcia unei păr­ţi a electoratului, transformând-o în masă de manevră. Toate aceste pro­bleme enumerate sunt provocări rea­le la care întreaga clasă politică ro­mâ­nească trebuie să răspundă urgent. Asi­gurarea unei prezenţe cât mai mari la vot şi eliminarea oricărei mo­da­lităţi de fraudă electorală sunt im­pe­rative, atât pentru legitimarea vii­to­rului preşedinte al României, cât şi pen­tru cadrul viitor de guvernare al acestei ţări.“



Deputat,
Doiniţa Mariana Chircu