Cu ce partid ați votat la ultimele alegeri prezidentiale?

Cu ce partid ați votat la ultimele alegeri prezidentiale?

 17,5% din cei intervievati au votat cu M. Geoana. Cu Antonescu, doar 7%, iar cu T. Basescu, 35%. Asa e electorul: are memorie scurta… si schimbatoare. Asta e. Si in occident e la fel. Sigur, nu la magnitudinile revelate mai sus. Dar directia fenomenului tot aceea este… Baza de date adunata si gestionata de echipa dlui Vasile Dancu privind electoratul roman si evolutia sa in timp este o sursa unica de observatii privind tensiunile, confuziile si incoerentele electoratului nostru. Dl Dancu ar putea scrie o carte despre asta. Daca ne gandim insa mai mult, poate ca totusi ar fi mai bine pentru noi toti, pentru confortul nostru psihologic, sa nu scrie cartea in cauza….
Sa incheiem reamintind ceva ce de multe ori ne scapa, in graba sau placerea noastra de a ne juca cu ciferele unui sondaj sau altul. Se pare ca la ora aceasta aproximativ unul din trei romani isi anunta intentia de a nu  merge la vot. Or scorul electoral final este cel dat de cei ce merg la vot… Pana la urma vorbim de o actiune: votul, nu de impresii si opinii. Vorbim de acei  ce  ajung sa fie mobilizati intr-o anumita zi din 2012, la o anumita ora etc. sa voteze. Cine ajunge si in ce numar ajunge in fata cabinei de vot e pana la urma tot ceea ce conteza…

Nota privind parametrii cercetarii citate mai sus:Volumul eșantionului: 1.500 indivizi de 18 ani și peste. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%, la o probabilititate de 95%. Chestionarele au fost aplicate face to face, la domiciliul subiecților. Metoda de selecție a gospodăriilor: random route. Perioada de teren a anchetei: 12-18 ianuarie 2011

Preluare de pe Contributors 

Coalitia PNL-PC-PSD-PRM

Coalitia impotriva naturii, PNL-PSD-PRM-PC, cu rolul de a inlatura de la putere Guvernul Boc, nu face decat sa intareasca PD-L.
In mintea romanilor, o coagulare a partidelor politice se dovedeste a nu fi privita cu incredere, iar "caderea libera" a PD-L nu este decat in mintea liderilor politici, Ponta si Antonescu.

Cel mai clar exemplu vine chiar din teritoriu, din comuna hunedoreana Baru Mare, unde duminica au avut loc alegeri pentru functia de primar.

Coalitia PNL-PC-PSD-PRM a inregistrat un esec zdrobitor, fiind invinsa detasat, din primul tur, la aproape 10 procente, de candidatul PD-L. Si asta in conditiile in care candidatul coalitiei s-a bucurat de sustinerea masiva a presedintelui Consiliului Judetean Hunedoara, Ioan Mircea Molot (PNL) si a celor doi vicepresedinti Costel Avram (PRM) si Ioan Rus (PSD).
Ziare.com

Despre anticipate,ACD si suspendarea presedintelui

  Asculta integral interviul despre posibilitatea anticipatelor in 2011, suspendarea presedintelui, de ce Lazaroiu crede ca PSD nu va intra in alianta cu ACD, despre viitorul lui Dan Diaconescu si eventuala implicare a guvernatorului Mugur Isarescu in politica.

Directiile de reconstructie in politica romaneasca

Directiile de reconstructie sunt de fapt destul de clare. Traian Basescu continua sa fie incontestabil cel mai relevant om politic al blocului construit in jurul PDL. Chiar si in mijlocul celor mai nepopulare masuri, masuri pe care si le-a asumat in mod personal in repetate randuri, nivelul de incredere in Basescu este substantial. In jur de 50% – usor sub 50%. Asta in conditiile in care este considerat responsabil pentru situatia economica de multi dintre cei intervievati! Mai mult, in ceea ce priveste intentia de vot, stim ca Antonescu areacum vreo 27%, Ponta 24% si Basescu 16%. Deci Basescu, desi nu va candida si se stie ca nu va candida, obtine totusi o cifra impresionant de solida,  tinand cont ca e o reziduala. PDL nu are in acest moment o figura care sa se apropie de  cea a lui T. Basescu. E o veste buna sau rea, in functie de ce jumatate a paharului iei in consideratie.

Din cele de mai sus reiese ca PDL nu isi poate permite distantarea de Traian Basescu si ca reconstructia trebuie  necesarmente sa aiba loc cu si in jurul sau. Asta ne spun datele, fie ca ne convine sau nu. Daca din masurari reiesea ca exista o personalitate mai puternica, mai bine plasata, care sa satisfaca o plaja mai mare de unghiuri de evaluare, aveam despre ce sa discutam. Dar asa, cel putin la ora aceasta si pana sa ne vina din teren noi date, situatia pare asemantoare cu cea biblica: „ Si facu Dumenzeu pe Eva si zise: Adame,  alege femeia pe care o poftesti. Si Adam isi alese femeia pe care o pofti.”

Alt lucru ce reiese din cele de mai sus este ca polarizarea initiata de PNL-PC este un cadou nesperat pentru PDL. Ii permite propria rebranduire, cand avea mai mult nevoie de exact un asemenea proces. Aici exista un element de mare importanta ce se impune cu autoritate: reaprinderea jocului pentru ocuparea spatiului de centru dreapta, sau mai bine zis, intrarea acestui joc intr-o noua faza. Intr-un sondaj CADI din decembrie, executat cu ajutorul logistic al IRES, avem urmatoarele raspunsuri la intrebarea “În opinia multora, părerile oamenilor despre politică se plasează pe un interval de la stânga la dreapta.Dumneavoastră unde vă situati în acest interval?”:

 

 PDL. Din cei care spun: stanga, 4% spun ca voteaza cu PDL; mai degraba stanga, 8,9% spun ca voteaza cu PDL; centru, 15,7% spun ca voteaza cu PDL; mai degraba dreapta, 37,7% spun ca voteaza cu PDL; dreapta, 28,3% spun ca voteaza cu PDL; nu stiu: 21,2% spun ca voteaza cu PDL, nu raspund, 18,2% spun ca voteaza cu PDL.

 

PNL. Din cei care spun: stanga, 14,7% spun ca voteaza cu PNL; mai degraba stanga, 11,4% spun ca voteaza cu PNL; centru, 22,3% spun ca voteaza cu PNL; mai degraba dreapta, 37,7% spun ca voteaza cu PNL; dreapta, 37% spun ca voteaza cu PNL; nu stiu: 17,6% spun ca voteaza cu PNL; nu raspund, 15,2% spun ca voteaza cu PNL.

 

Ca termen de comparatie, in cazul PSD: din cei ce spun stanga, 54% voteaza PSD; mai degraba stanga 53%….

 

 PDL pare sa fi patruns masiv pe culoarul de centru dreapta. Pentru un partid format acum cativa ani si ce are la origini o grupare ancorata in internationala socialista si o grupare dizidenta a unui partid afiliat ALDE, este totusi impresionat…In oglinda, PNL pare sa alunece neechivoc spre centru stanga. De observat ca intre cei  care spun ca voteza „stanga”, diferenta intre PNL si PDL este dincolo de orice marja de eroare si interpretare: 10 procente. In favoarea PNL. Adica mai multi stagisti voteza PNL decat PDL! In rest, faptul ca la categoriile „dreapta” si „mai degraba dreapta” numerele sunt atat de apropiate intre cele doua partide este si el remarcabil – tinand cont de faptul ca in politica romaneasca PNL era brandul dreptei, brand de dreapta.

 

   Dragos Paul Aligica,

PDL. Pot evita liderii sai o competitie interna absurda?

Dincolo de alianta PNL-PSD-PC: romanii si criza. Un sondaj

   Dragos Paul Aligica  impreuna cu Aura Matei la CADI,  in parteneriat cu Institutul Roman de Training si in care colegii de la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES)  a facut o cercetare legata de forta de munca romaneasca, training. Acest sondaj ne este prezentat pe adresa de blog Contributors.ro. Esantionarea,potrivit datelor, a avut loc prin selecţia probabilistă a localităţilor şi a persoanelor, reprezentativ la nivel național pentru populația 18-65 ani-1.200 de persoane. A fost aplicate  metoda face-to-face la domicilliul subiecţilor . Marja de eroare admisă pentru eșantionul național este de +/- 2,9%.  Perioada de teren: decembrie 2010.

    In prezentarea lor, autorul  va reduce comentariile la minimum. Ideea implicita este ca rezultatele vorbesc de la sine.

Cum ati aprecia actualul (sau ultimul) dumneavoastră loc de muncă?

Rezultatul e surprinzator si nu e. Impartirea intre cei satisfacuti de compensatia financiara pentru munca lor si cei nesatisfacuti, este jumatate-jumatate. E cam aceeasi proportie intalnita si in occident. Deci nu pare ca aici sunt semnale ale unei insatisfactii dramatice pe fondul unei dramatice caderi economice.

Surpriza un pic mai mare e la intrebarea urmatoare:

Cât de interesantă considerati că este activitatea dumneavoastră la actualul (sau ultimul) loc de muncă?

Majoritatea celor intervievati considera munca pe care o fac suficient de angajanta ca sa o considere „interesanta”. Sigur ca e o marja mare de interpretabilitate in cuvantul „interesant”. Dar fie si asa, aflam totusi ceva despre ce cred romanii despre „job-urile” lor. Nu sunt total „neinteresante”.

In lumina cercetarii, mobilitatea verticala a resursei umane in organizatiile romanesti pare destul de mica. Cel putin asa reiese din intrebarea de mai jos:

Care sunt sansele dumneavoastră de promovare la actualul loc de muncă?

In mod similar, siguranta locului de munca nu pare foarte inalta.

Cât de sigur credeti că este locul dumneavoastră de muncă?

Cu toate cele de mai sus, romanii intervievati par satisfacuti de conditiile de munca:

Cât de multumit sunteti, la locul dumneavoastră de muncă actual (sau la ultimul loc de muncă) de programul de muncă?

Cât de multumit sunteti, la locul dumneavoastră de muncă actual (sau la ultimul loc de muncă) de mediul sau conditiile de muncă?

Cât de multumit sunteti, la locul dumneavoastră de muncă actual (sau la ultimul loc de muncă) de relatia cu superiorii/sefii?

Cât de multumit sunteti, la locul dumneavoastră de muncă actual (sau la ultimul loc de muncă) de relatia cu colegii de muncă?

Pe scurt, tensiunile si frictiunile pe care le banuim asociate crizei economice – cu toate implicatiile ei pentru relatiile de munca si interumane – nu par sa fi atins prea tare atmosfera de la locurile de munca ale romanilor, in sensul vicierii acesteia. Sondajul e facut in luna decembrie 2010 dupa toate masurile de austeritate, scaderile de salarii atat in sectorul public cat si privat, restructurari etc.  Daca tinem cont de toate acestea cand vine vorba de salariu, este clar ca avem o situatie interesanta :

Cât de multumit sunteti, la locul dumneavoastră de muncă actual (sau la ultimul loc de muncă) de salariu?

Cel putin in lumina raspunsurilor date la acest chestionar, numarul celor multumiti si celor nemultumiti de salariu este echilibrat. Avem o reconfirmare a raspunsurilor la o intrebare anterioara ce formula alt unghi la aceeasi tema. Numerlee nu difera mult de cele ale oricarei tari occidentale normale.

Vedem cum, cel putin din aceasta analiza,  nu reiese ca exista in cadrul electoratului roman o masiva insatisfactie economica, de natura salariala sau pur financiara, si nici una de natura relatiilor de munca. Nu facem decat sa reproducem ce spun respondentii! Iar respondentii asta spun! Daca in societatea romaneasca exista o insatisfactie generala, insatisfactia pare sa fie in buna masura de alta natura.

In incheierea acestei suite  si in anticiparea unei posibile intrebari, sa spunem ca majoritatea celor intervievati  nu au functii de conducere. Deci daca studiul are o vulnerabilitate, aceasta nu vine din supra-esantionarea celor in pozitii de putere sau autoritate, pozitii ce sunt naturalmente mai bine platite:

La actualul (sau ultimul) loc de muncă, aveti functie de conducere?

Concluzii

O analiza exploratorie ce depaseste glisarea pe stratul de suprafata al opiniei publice romanesti, descopera (pe zona mai sus analizata) un grad mai mare de echilibru si stabilitate decat ne-am astepta in virtutea atmosferei mediatice create in ultimul an. Lucrurile nu sunt perfecte dar datele ne arata ca nu sunt nici dezastruoase. Dimensiunea vietii economice a romanilor pare destul de asezata, ce putin cand vine vorba de locul de munca. Departe de a fi perfecta, departe de a fi satisfacatoare (sa nu uitam numarul mare de intervievati ce nu sunt satisfacuti pe multiple paliere) situatia este insa una relativ normala. Cel putin asa ne spune setul de date pe care il avem la indemana

Din cele de mai sus reies cateva concluzii provizorii

Clivajul dintre discursul mass media dominant privind starea economica a romanilor pe de o parte si pe de alta modul in care isi percep romanii propria viata, asa cum e el relevat in raspunsurile din studiu de mai sus, este masiv.

Clivajul dintre, pe de o parte, rezultatele cercetarilor ce testeaza la nivel general opiniile romanilor si pe de alta, realitatile imediate relevate in raspunsurile din studiu de mai sus, este substantial.

Nu spunem ca rezultatele de mai sus sunt cele corecte. Spunem doar ca ele semnaleaza ceva diferit decat ce ne semnaleaza interpretarile rezultatelor aduse, de exemplu, de intrebarea tipica: „In ce masura credeti ca  Romania se indreapta in directia buna?”. Ramane in discutie care este abordarea mai apropiata de adevar, care este „realitatea”. Autorul de fata tinde sa creada ca bateria de intrebari mai complexa, mai concreta si mai focusata, ilumineaza chestiunea mai bine. Dincolo de aceasta discutie, poate mai tehnica, ceea ce retinem insa este ca momentan, fundalul pe care are loc jocul politic cu manevrele si combinatiile sale recente, nu este atat de usor de definit precum cred multi. Marea problema a opiniei si atitudinii publicului fata de directia in care merge tara, de calitatea vietii, de criza, este mult mai nuantata si complexa. Cel putin datele privind relatiile de munca ale romanilor si componenta economica a acestor relatii nu anunta cu nimic situatia revolutionar-insurectionala pe care multi par sa o ia de buna sau sa o propovaduiasca

Raman relatiile de familie. Desi nu avem date la zi, sa spunem totusi ca este putin probabil ca in cazul in care Romania va intra intr-o stare de ferment revolutionar in urmatoarele luni, aceasta se va datora conditiilor gospodaresti-matrimoniale ale romanului. Ipoteza insa ramane interesanta si demna de analizat de catre oameni mai competenti decat autorul de fata."

PS.Articolul complet il gasiti pe adresa de blog.Vi-l recomand .