În ciuda predicţiilor catastrofice ale unor analişti şi politicieni, ultimele date ale economiei arată o tendinţă economică încurajatoare. E un început timid care poate fi însă consolidat. Există elemente pozitive certe. Iată câteva exemple:
Stabilizarea cursului de schimb. Valoarea leului a început să crească uşor, marcând o tendinţă de stabilizare. Economiile în lei ale populaţiei nu mai pierd valoare sub apăsarea unui curs de schimb slab. BNR a scăzut rata dobânzii şi acest semnal are toate şansele să faciliteze accesul la creditele necesare pentru finanţarea investiţiilor. În această situaţie este de aşteptat creşterea producţiei şi apariţia de noi locuri de muncă. Ne aşteptăm în viitorul apropiat ca acest semnal să fie preluat de băncile comerciale prin deblocarea creditării. Ritmul de creştere a şomajului a încetinit considerabil în luna aprilie. În aprilie, rata şomajului s-a majorat cu numai 4000 de persoane, faţă de estimările iniţiale catastrofale. În aprilie, s-au pierdut mult mai puţine locuri de muncă decât în martie. Ultimele statistici spun că pericolul inflaţiei este ţinut sub control cu efecte benefice asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Inflaţia lunară a scăzut în aprilie la jumătatea nivelului înregistrat în martie. Rata anuală a inflaţiei e în uşoară scădere, în contextul ieftinirii preţurilor serviciilor. De asemenea, Banca Naţională a revizuit în scădere proiecţia privind rata inflaţiei pe 2009. Credibilitatea externă a sistemului financiar al României s-a întărit. Pachetul de finanţare stabilit împreună cu FMI şi UE a fortificat sistemul financiar al ţării şi a convins pieţele şi principalii actori economici. Agenţiile internaţionale de rating au subliniat statutul optim pentru investiţii ale economiei româneşti. Revigorarea sectorului construcţiilor în luna aprilie. În primul trimestru al acestui an lucrările de construcţii au sporit cu 4,4%, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, ceea ce, e adevărat, se datorează proiectelor în curs de execuţie, dar asta înseamnă că proiectele nu au fost abandonate. De asemenea, autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale au scăzut uşor în aceeaşi perioadă. Asta înseamnă că există încă cerere de locuinţe neacoperită. În această situaţie, atât dezvoltatorii cât şi băncile vor fi încurajaţi să finanţeze proiecte de construcţii. Exporturile din luna martie au fost cu circa 500 de milioane de euro peste cele din luna februarie, în condiţiile în care cursul de schimb nu s-a mai depreciat. Redresarea relativă a pieţelor noastre de export a permis, de pildă, uzinelor Dacia să exporte în lunile martie şi aprilie de trei ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Investiţiile străine directe au sporit în primele două luni ale acestui an la aproape 1,4 miliarde de euro, faţă de 995 de milioane de euro, cât au reprezentat în aceeaşi perioadă a anului trecut. În condiţiile în care poziţia comercială a României s-a îmbunătăţit în această perioadă, investiţiile străine au ajuns să acopere deficitul de cont curent în proporţie de 223%, faţă de numai 40%, cât acopereau anul trecut în aceeaşi perioadă. Accelerarea atragerii fondurilor europene. Suma primită de România (fonduri structurale şi de coeziune), de la la începutul anului până la sfârşitul lui aprilie, este de 795 de milioane de euro (din care fondul de coeziune reprezintă 262 de milioane de euro). Spre comparaţie, guvernul precedent a avut la dispoziţie trei miliarde de euro din care nu a reuşit să atragă decât 170 de milioane. Revigorarea încasărilor bugetare în luna aprilie. S-au realizat încasări mai mari în aprilie (15,3 miliarde de lei) comparativ cu ianuarie (15 miliarde), februarie (10,9 miliarde), martie (12,1 miliarde). Trebuie remarcat că lucrătorii români din străinătate au trimis şi în primele patru luni din acest an sume importante. De la începutul anului, transferurile curente au fost chiar mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului precedent cu 435 de milioane de euro. Acest lucru confirmă estimarea iniţială că muncitorii români din străinătate nu vor reveni foarte repede în ţară şi nu îşi vor diminua transferurile. Greul acţiunilor anticriză a fost dus de primul ministru şi de ministerele economice deţinute de PD-L. Disciplina fiscală, limitarea cheltuielilor, construcţia bugetară, acordurile internaţionale au repus în mişcare motorul economiei. Toate aceste semnale încurajatoare ne permit să credem că programul anticriză al guvernului a identificat corect problemele economiei şi le-a aplicat tratamentul cel mai potrivit. Esenţial este, de asemenea, cadrul financiar stabil asigurat de Acordul cu UE şi FMI. Nu ne oprim aici. Efortul de redresare a economiei continuă, dar putem privi acum cu mai multă încredere spre viitor. Important e că guvernul este în măsură să protejeze veniturile şi locurile de muncă de care depinde siguranţa tuturor familiilor din România.
Stabilizarea cursului de schimb. Valoarea leului a început să crească uşor, marcând o tendinţă de stabilizare. Economiile în lei ale populaţiei nu mai pierd valoare sub apăsarea unui curs de schimb slab. BNR a scăzut rata dobânzii şi acest semnal are toate şansele să faciliteze accesul la creditele necesare pentru finanţarea investiţiilor. În această situaţie este de aşteptat creşterea producţiei şi apariţia de noi locuri de muncă. Ne aşteptăm în viitorul apropiat ca acest semnal să fie preluat de băncile comerciale prin deblocarea creditării. Ritmul de creştere a şomajului a încetinit considerabil în luna aprilie. În aprilie, rata şomajului s-a majorat cu numai 4000 de persoane, faţă de estimările iniţiale catastrofale. În aprilie, s-au pierdut mult mai puţine locuri de muncă decât în martie. Ultimele statistici spun că pericolul inflaţiei este ţinut sub control cu efecte benefice asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Inflaţia lunară a scăzut în aprilie la jumătatea nivelului înregistrat în martie. Rata anuală a inflaţiei e în uşoară scădere, în contextul ieftinirii preţurilor serviciilor. De asemenea, Banca Naţională a revizuit în scădere proiecţia privind rata inflaţiei pe 2009. Credibilitatea externă a sistemului financiar al României s-a întărit. Pachetul de finanţare stabilit împreună cu FMI şi UE a fortificat sistemul financiar al ţării şi a convins pieţele şi principalii actori economici. Agenţiile internaţionale de rating au subliniat statutul optim pentru investiţii ale economiei româneşti. Revigorarea sectorului construcţiilor în luna aprilie. În primul trimestru al acestui an lucrările de construcţii au sporit cu 4,4%, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, ceea ce, e adevărat, se datorează proiectelor în curs de execuţie, dar asta înseamnă că proiectele nu au fost abandonate. De asemenea, autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale au scăzut uşor în aceeaşi perioadă. Asta înseamnă că există încă cerere de locuinţe neacoperită. În această situaţie, atât dezvoltatorii cât şi băncile vor fi încurajaţi să finanţeze proiecte de construcţii. Exporturile din luna martie au fost cu circa 500 de milioane de euro peste cele din luna februarie, în condiţiile în care cursul de schimb nu s-a mai depreciat. Redresarea relativă a pieţelor noastre de export a permis, de pildă, uzinelor Dacia să exporte în lunile martie şi aprilie de trei ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Investiţiile străine directe au sporit în primele două luni ale acestui an la aproape 1,4 miliarde de euro, faţă de 995 de milioane de euro, cât au reprezentat în aceeaşi perioadă a anului trecut. În condiţiile în care poziţia comercială a României s-a îmbunătăţit în această perioadă, investiţiile străine au ajuns să acopere deficitul de cont curent în proporţie de 223%, faţă de numai 40%, cât acopereau anul trecut în aceeaşi perioadă. Accelerarea atragerii fondurilor europene. Suma primită de România (fonduri structurale şi de coeziune), de la la începutul anului până la sfârşitul lui aprilie, este de 795 de milioane de euro (din care fondul de coeziune reprezintă 262 de milioane de euro). Spre comparaţie, guvernul precedent a avut la dispoziţie trei miliarde de euro din care nu a reuşit să atragă decât 170 de milioane. Revigorarea încasărilor bugetare în luna aprilie. S-au realizat încasări mai mari în aprilie (15,3 miliarde de lei) comparativ cu ianuarie (15 miliarde), februarie (10,9 miliarde), martie (12,1 miliarde). Trebuie remarcat că lucrătorii români din străinătate au trimis şi în primele patru luni din acest an sume importante. De la începutul anului, transferurile curente au fost chiar mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului precedent cu 435 de milioane de euro. Acest lucru confirmă estimarea iniţială că muncitorii români din străinătate nu vor reveni foarte repede în ţară şi nu îşi vor diminua transferurile. Greul acţiunilor anticriză a fost dus de primul ministru şi de ministerele economice deţinute de PD-L. Disciplina fiscală, limitarea cheltuielilor, construcţia bugetară, acordurile internaţionale au repus în mişcare motorul economiei. Toate aceste semnale încurajatoare ne permit să credem că programul anticriză al guvernului a identificat corect problemele economiei şi le-a aplicat tratamentul cel mai potrivit. Esenţial este, de asemenea, cadrul financiar stabil asigurat de Acordul cu UE şi FMI. Nu ne oprim aici. Efortul de redresare a economiei continuă, dar putem privi acum cu mai multă încredere spre viitor. Important e că guvernul este în măsură să protejeze veniturile şi locurile de muncă de care depinde siguranţa tuturor familiilor din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu