Un mozaic de realităţi ale volatilei situaţii din ultima vreme

Tehnocraţi precum Cătălin Croitoru şi Daniel Dăianu avertizează asupra coşmarului ce ar putea urma dacă nu se iau măsuri rapide şi drastice.




În tot acest timp, tot mai mulţi români au ieşit în stradă, unii de foame, alţii împinşi de la spate. Criza îşi arată colţii. Vă prezentăm un mozaic de realităţi ale volatilei situaţii din ultima vreme.


„Tăierea cheltuielilor poate fi lozul câştigător pentru evitarea falimentului”, spune Daniel Dăianu

„În momentul de faţă, România nu are de ales: trebuie să opteze între diverse măsuri de aus­teritate, fiecare dintre ele fiind dureroasă. Pa­chetul de măsuri anunţat recent de Guvern, care include, printre altele, reducerea salariilor bu­getarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, ar pu­tea fi, în acest context, un pariu câştigător în lup­ta cu evitarea falimentului de ţară, respectiv a intrării României în incapacitate de plată”, este de părere Daniel Dăianu, fost ministru de Fi­nanţe. „De durere nu scapi. Orice am alege, de durere nu scapi. România nu are cum să evi­te acest tip de durere care îşi are originea în pro­gramul de austeritate“, a declarat Dăianu în cadrul emisiunii „După 20 de ani“, difuzată duminică la Pro TV. El a precizat însă că, deşi în momentul de faţă reducerea cheltuielilor es­te foarte importantă, programul anunţat de Gu­vern s-ar putea dovedi ineficient când vine vor­ba despre repornirea propriu-zisă a eco­no­mi­ei. „În opinia mea, un asemenea program fa­ce ca România, cu probabilitate însemnată, să rămână în recesiune şi în 2010, pentru că nu văd care sunt pistoanele. Consumul va fi afec­tat, investiţiile vor fi afectate. E un program de aus­teritate“, a explicat fostul ministru de Fi­nan­ţe.

România poate ajunge „cu ştreangul de gât“


În lipsa unor măsuri concrete de reducere a che­ltuielilor statului însă, chiar dacă acestea în­seam­nă reducerea nivelului de trai al anumitor cate­gorii sociale, România s-ar putea trezi „cu ştrean­gul de gât“, adică în situaţia de a nu mai avea cum să împrumute bani de pe pieţele ex­ter­ne pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, res­pectiv diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.

Fondurile UE, o soluţie încă nefolosită


„Soluţia României în cazul de faţă ar putea fi accesarea banilor daţi gratis de UE, res­pec­tiv a fondurilor europene în valoare de 20 de mi­liarde de euro puse la dispoziţia economiei ro­mâneşti în momentul aderării”, susţine Dă­ia­nu. În timp ce accesul la fonduri este un be­ne­ficiu evident, fostul ministru de Finanţe sus­ţine că există totuşi şi părţi proaste în faptul că am aderat la UE. „Cei mai mulţi au crezut că intrarea în UE este un elixir. Revizităm situaţii care erau în primii ani de tranziţie. România este o ţară slab dezvoltată. Regulile de func­ţio­na­re ale Uniunii Europene nu ne avantajează. Tră­im o criză a capitalismului care ne-a prins pe picior greşit, pentru că aveam nevoie de o pe­rioadă de linişte pentru a ne corecta“, a ex­pli­cat el. În ceea ce priveşte comparaţiile din ul­tima vreme, cu Grecia, Dăianu consideră că Ro­mânia are cel puţin câteva avantaje, printre care faptul că are un curs de schimb flexibil şi un nivel al datoriei publice pe care încă îl poate susţine, care „nu te striveşte“. În momentul de faţă, datoria publică a României este de circa 30% din PIB, adică la jumătatea nivelului ma­xim admis de UE, de 60% din PIB.

Ponta îl idolatrizează pe „tătucul” Iliescu

„Eu sunt lângă domnul Iliescu acolo, la stân­ga-stânga“, a declarat liderul PSD, la Rea­litatea TV. Întrebat dacă şi-l asumă pe Ion Il­i­es­cu, Ponta a răspuns afirmativ. „Da. Domnul Ili­escu chiar a fost de stânga de 60 de ani de când face politică. Iar eu, personal, cred într-o ideo­lo­gi­zare mai puternică a PSD-ului şi o con­secvenţă mai mare faţă de ceea ce spune stânga. Măcar sunt con­secvent cu mine însumi, ceea ce e im­por­tant“, a susţinut social-de­m­o­cra­tul. Pon­ta s-a caracterizat pe el însuşi drept un om „mai con­sec­vent“ decât predecesorul său. „Sigur, decât dl Geoană nici nu e foarte greu să fii mai con­sec­vent“, a continuat el iro­nic.

Parlamentari chiulangii

Un studiu realizat de IPP relevă un portret a realităţii crun­te a chiulului la unii parlamentari români. Tonul absenţelor a fost dat de liderii de grup şi chiar de preşedintele Senatului, Mir­cea Geoană, care au fost prezenţi la doar câteva şedinţe. Într-un top al prezenţei liderilor de grup la Senat, Marko Bela se află pe ultimul loc cu doar două prezenţe din 212 şedinţe. Pe pe­nultimul loc este liderul de grup al senatorilor PSD, Ioan To­ma, cu 12 prezenţe, urmat de cel al PNL, Puiu Haşotti, cu 85 de prezenţe din 212. Cel mai prezent la şedinţele Senatului a fost liderul de grup PD-L, Traian Igaş, cu 152 de prezenţe. La Ca­mera Deputaţilor, chiulangiul numărul 1 a fost liderul gru­pului PSD, Viorel Hrebenciuc, care nu a fost la nicio şedinţă. Tot la coada clasamentului se află şi liderul deputaţilor liberali, Că­lin Popescu Tăriceanu, cu doar 32 de prezenţe din 168 de şe­dinţe. Cel mai conştiincios a fost liderul de grup al UDMR, Mar­ton Arpad, care a fost prezent la aproape 90% dintre şedinţele Camerei Deputaţilor. Cei doi parlamentari candidaţi, Crin Antonescu şi Mircea Geoană, au avut o activitate destul de scăzută, 6, respectiv 15 prezenţe. Liderul PNL a anunţat însă că nu va participa la lucrări şi a demisionat din funcţia de vi­cepreşedinte al Senatului, în vreme ce Mircea Geoană a lipsit fără nicio explicaţie publică.

Lucrările CES au eşuat

Plenul Consiliului Eco­no­mic şi Social (CES) nu a reuşit să dea un aviz favorabil sau ne­favorabil pe scrisoarea actuală, către FMI. Doar cei 15 mem­bri ai Guvernului au votat pen­tru avizarea fa­vo­ra­bilă a scri­so­rii, cei 15 membri de sindicat au votat pentru aviz ne­fa­vo­ra­bil, iar partea patronală a votat pentru aviz favorabil al scri­so­rii, dar cu modificări. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care nu există o avizare, favorabilă sau nefavorabilă. Şedinţa plenului CES s-a a­mâ­nat pentru lunea viitoare. În urma negocierilor cu FMI, au­to­ri­tă­ţile de la Bucureşti au propus, ca măsuri pentru încadrarea într-un deficit bugetar de 6,8 la sută din PIB în 2010, reducerea fon­du­lui de salarii bugetare cu 25 la sută, a pensiilor cu 15 la sută şi o scădere masivă a subvenţiilor, în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică şi TVA. Măsurile, anunţate în 6 mai de preşedintele Traian Băsescu au fost contestate de sin­di­calişti. După două runde de discuţii cu sindicatele, la Palatul Co­tro­ceni şi la Parlament, s-a decis ca scrisoarea de intenţie către FMI să fie reanalizată în Consiliul Economic şi Social şi să nu fie adoptată de Guvern decât cu avizul CES.



sursa: MEDIAFAX şi realitatea.net si informatia de severin , http://www.echipadeimagine.ro/otpdl/guvernul-a-aprobat-scrisoarea-de-intentie-catre-fmi.html