Tehnocraţi precum Cătălin Croitoru şi Daniel Dăianu avertizează asupra coşmarului ce ar putea urma dacă nu se iau măsuri rapide şi drastice.

În tot acest timp, tot mai mulţi români au ieşit în stradă, unii de foame, alţii împinşi de la spate. Criza îşi arată colţii. Vă prezentăm un mozaic de realităţi ale volatilei situaţii din ultima vreme.„Tăierea cheltuielilor poate fi lozul câştigător pentru evitarea falimentului”, spune Daniel Dăianu„În momentul de faţă, România nu are de ales: trebuie să opteze între diverse măsuri de austeritate, fiecare dintre ele fiind dureroasă. Pachetul de măsuri anunţat recent de Guvern, care include, printre altele, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, ar putea fi, în acest context, un pariu câştigător în lupta cu evitarea falimentului de ţară, respectiv a intrării României în incapacitate de plată”, este de părere Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe. „De durere nu scapi. Orice am alege, de durere nu scapi. România nu are cum să evite acest tip de durere care îşi are originea în programul de austeritate“, a declarat Dăianu în cadrul emisiunii „După 20 de ani“, difuzată duminică la Pro TV. El a precizat însă că, deşi în momentul de faţă reducerea cheltuielilor este foarte importantă, programul anunţat de Guvern s-ar putea dovedi ineficient când vine vorba despre repornirea propriu-zisă a economiei. „În opinia mea, un asemenea program face ca România, cu probabilitate însemnată, să rămână în recesiune şi în 2010, pentru că nu văd care sunt pistoanele. Consumul va fi afectat, investiţiile vor fi afectate. E un program de austeritate“, a explicat fostul ministru de Finanţe.
România poate ajunge „cu ştreangul de gât“În lipsa unor măsuri concrete de reducere a cheltuielilor statului însă, chiar dacă acestea înseamnă reducerea nivelului de trai al anumitor categorii sociale, România s-ar putea trezi „cu ştreangul de gât“, adică în situaţia de a nu mai avea cum să împrumute bani de pe pieţele externe pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
Fondurile UE, o soluţie încă nefolosită„Soluţia României în cazul de faţă ar putea fi accesarea banilor daţi gratis de UE, respectiv a fondurilor europene în valoare de 20 de miliarde de euro puse la dispoziţia economiei româneşti în momentul aderării”, susţine Dăianu. În timp ce accesul la fonduri este un beneficiu evident, fostul ministru de Finanţe susţine că există totuşi şi părţi proaste în faptul că am aderat la UE. „Cei mai mulţi au crezut că intrarea în UE este un elixir. Revizităm situaţii care erau în primii ani de tranziţie. România este o ţară slab dezvoltată. Regulile de funcţionare ale Uniunii Europene nu ne avantajează. Trăim o criză a capitalismului care ne-a prins pe picior greşit, pentru că aveam nevoie de o perioadă de linişte pentru a ne corecta“, a explicat el. În ceea ce priveşte comparaţiile din ultima vreme, cu Grecia, Dăianu consideră că România are cel puţin câteva avantaje, printre care faptul că are un curs de schimb flexibil şi un nivel al datoriei publice pe care încă îl poate susţine, care „nu te striveşte“. În momentul de faţă, datoria publică a României este de circa 30% din PIB, adică la jumătatea nivelului maxim admis de UE, de 60% din PIB.
Ponta îl idolatrizează pe „tătucul” Iliescu„Eu sunt lângă domnul Iliescu acolo, la stânga-stânga“, a declarat liderul PSD, la Realitatea TV. Întrebat dacă şi-l asumă pe Ion Iliescu, Ponta a răspuns afirmativ. „Da. Domnul Iliescu chiar a fost de stânga de 60 de ani de când face politică. Iar eu, personal, cred într-o ideologizare mai puternică a PSD-ului şi o consecvenţă mai mare faţă de ceea ce spune stânga. Măcar sunt consecvent cu mine însumi, ceea ce e important“, a susţinut social-democratul. Ponta s-a caracterizat pe el însuşi drept un om „mai consecvent“ decât predecesorul său. „Sigur, decât dl Geoană nici nu e foarte greu să fii mai consecvent“, a continuat el ironic.
Parlamentari chiulangii
Un studiu realizat de IPP relevă un portret a realităţii crunte a chiulului la unii parlamentari români. Tonul absenţelor a fost dat de liderii de grup şi chiar de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care au fost prezenţi la doar câteva şedinţe. Într-un top al prezenţei liderilor de grup la Senat, Marko Bela se află pe ultimul loc cu doar două prezenţe din 212 şedinţe. Pe penultimul loc este liderul de grup al senatorilor PSD, Ioan Toma, cu 12 prezenţe, urmat de cel al PNL, Puiu Haşotti, cu 85 de prezenţe din 212. Cel mai prezent la şedinţele Senatului a fost liderul de grup PD-L, Traian Igaş, cu 152 de prezenţe. La Camera Deputaţilor, chiulangiul numărul 1 a fost liderul grupului PSD, Viorel Hrebenciuc, care nu a fost la nicio şedinţă. Tot la coada clasamentului se află şi liderul deputaţilor liberali, Călin Popescu Tăriceanu, cu doar 32 de prezenţe din 168 de şedinţe. Cel mai conştiincios a fost liderul de grup al UDMR, Marton Arpad, care a fost prezent la aproape 90% dintre şedinţele Camerei Deputaţilor. Cei doi parlamentari candidaţi, Crin Antonescu şi Mircea Geoană, au avut o activitate destul de scăzută, 6, respectiv 15 prezenţe. Liderul PNL a anunţat însă că nu va participa la lucrări şi a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al Senatului, în vreme ce Mircea Geoană a lipsit fără nicio explicaţie publică.
Lucrările CES au eşuat
Plenul Consiliului Economic şi Social (CES) nu a reuşit să dea un aviz favorabil sau nefavorabil pe scrisoarea actuală, către FMI. Doar cei 15 membri ai Guvernului au votat pentru avizarea favorabilă a scrisorii, cei 15 membri de sindicat au votat pentru aviz nefavorabil, iar partea patronală a votat pentru aviz favorabil al scrisorii, dar cu modificări. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care nu există o avizare, favorabilă sau nefavorabilă. Şedinţa plenului CES s-a amânat pentru lunea viitoare. În urma negocierilor cu FMI, autorităţile de la Bucureşti au propus, ca măsuri pentru încadrarea într-un deficit bugetar de 6,8 la sută din PIB în 2010, reducerea fondului de salarii bugetare cu 25 la sută, a pensiilor cu 15 la sută şi o scădere masivă a subvenţiilor, în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică şi TVA. Măsurile, anunţate în 6 mai de preşedintele Traian Băsescu au fost contestate de sindicalişti. După două runde de discuţii cu sindicatele, la Palatul Cotroceni şi la Parlament, s-a decis ca scrisoarea de intenţie către FMI să fie reanalizată în Consiliul Economic şi Social şi să nu fie adoptată de Guvern decât cu avizul CES.
sursa: MEDIAFAX şi realitatea.net si informatia de severin , http://www.echipadeimagine.ro/otpdl/guvernul-a-aprobat-scrisoarea-de-intentie-catre-fmi.html