">Nu vă cred, domnule Geoană. Nici ca om, nici ca jurnalist. Am avut o singură rugăminte directă, ca jurnalist. Să veniţi într-o emisiune. Nici azi nu înţeleg de ce nu m-aţi refuzat de la început. M-aţi dus cu vorba zile în şir şi până la urmă n-aţi venit. N-ar fi fost nicio problemă, dar am simţit asta şi apoi, ca cetăţean, ori de câte ori v-am urmărit la televizor. Că mă duceţi cu vorba. Aţi făcut-o în dezbaterea televizată, deşi avusese loc un exerciţiu de sinceritate. Spre mâhnirea colegilor mei, aţi făcut-o şi azi când eraţi aşteptat dimineaţă la radio pentru o dezbatere. N-aţi mai venit.
În discursul final, cu care aspiraţi să ne deveniţi preşedinte, domnule Geoană, aţi citat un tânăr care a părăsit România. “Am avut ocazia [...] să le spun tinerilor că voi încerca să scot din gândirea noastră ceea ce spunea un tănăr care a emigrat: Am plecat din Romania nu din cauza ţării, ci din cauza răului pe care îl scotea din mine” Acest român pe care-l citaţi cu aplomb şi în necunoştinţă de cauză e un prieten al familiei mele. Se numeste Adrian Stanciu, are blog şi vă anunţă public astăzi că faceţi parte din gaşca celor care i-au drenat orice urmă de speranţă în România. Iar pe 6 decembrie va vota cu Băsescu.
Am remarcat şi pe această cale că, în lipsa convingerii că puteţi câştiga alegerile singur, apelaţi la oameni care să vă pună proptele. Dar nu îi şi apreciaţi sincer. Asta e trist. Johannis a dat semnale că şi-ar dori să se întoarcă grabnic la primărie. Ironia e că nici pe Vanghelie, care a muncit mult să vă facă propagandă, nu-l apreciaţi. Îl ţineţi ascuns în momente decisive, deşi domnia sa vă admiră, în felul său, pentru că vă exprimaţi frumos.
...cu demnitate, cu bună-credinţă şi convinsă că votul nu mi-l poate nimeni plăsmui. Acolo, în cartierul meu, la şcoala unde în pauze aleargă suflete pline de sinceritate, eu nu voi putea gira nici gargara, nici ipocrizia. Oricât de grele ar fi vremurile care ne-aşteaptă."
Liana Alexandru
SCRISOAREA INTEGRALA PE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu